
O să încep cu definiția siguranței psihologice, așa cum este ea formulată de Amy Edmondson, personalitatea academică al cărei nume este legat de acest concept: “Siguranța psihologică este credința că nu vei fi pedepsit sau umilit dacă vei exprima deschis idei, preocupări, dacă vei pune întrebări sau vei admite greșeli și că echipa este un mediu sigur pentru asumarea de riscuri interpersonale.” Și pentru că siguranța psihologică este un factor determinant pentru performanța și capacitatea de învățare și inovare a unei echipe, în ultimii câțiva ani vorbesc frecvent cu echipe din organizațiile din România și liderii lor despre nivelul de siguranță psihologică pe care îl trăiesc.

Împărtășesc ce am aflat noi atunci când ne-am pregătit pentru a deveni parteneri Fearless Organization (Amy Edmonson), dar și ce strâng și de la ei, din experiența lor de zi cu zi, care sunt semnele care transmit unei persoane că nu se află într-un mediu de siguranță psihologică. Le pun mai jos pe câteva dintre cele mai des menționate de echipele cu care am lucrat (nu sunt singurele și nu sunt menționate neapărat într-o ordine a frecvenței). Sunt lucruri simple, care pot fi observate de către oricine în întâlnirile de grup și care pot fi abordate înainte de a apare marile semne ale lipsei de siguranță psihologică, precum fluctuația mare de personal sau lipsa inovației:
1
Liderul vorbește în cea mai mare parte din timp. Urmărește pentru o perioadă modul în care membrii echipei „au loc la microfon” – dacă în ședințele periodice liderul este cel care vorbește de regulă în cea mai mare parte din timp, acest lucru poate indica faptul că ceilalți nu se simt în siguranță să exprime ceea ce au de exprimat, desigur legat de subiectele zilei. Am întâlnit și lideri care spun „dar i-am întrebat, doar că nu a avut nimeni nimic de spus!”. Cu siguranță nu a spus nimeni nimic cu voce tare, nu a verbalizat nimic, dar oare e posibil ca acest lucru să se repete cu recurență într-o echipă?
2
3
4
5
Închei cu invitația de a observa aceste semne la ședința următoare: Care este procentul de timp ocupat de lider din totalul intervențiilor? Câte „mișto-uri” se fac? Sunt dezbătute constructiv ideile sau propunerile? Se vorbește despre nereușite? Dar despre frământări? Câte întrebări deschise au fost adresate? Cum stați cu nivelul de siguranță psihologică din echipă?

Un text de Anca Florea
Partener Trend
Un răspuns
Foarte interesante aceste articole și practice în același timp. Mulțumesc pentru aceasta pastila de cunoaștere.
As avea o întrebare, faptul că există un membru al echipei care are un comportament toxic fata de ceilalți membri este tot o situație ce atentează la siguranța psihologica a grupului?